INS: Exporturile României au crescut cu 2,1%, în primele nouă luni, iar importurile au scăzut cu 3,4%

INS: Exporturile României au crescut cu 2,1%, în primele nouă luni, iar importurile au scăzut cu 3,4%

Exporturile României au crescut cu 2,1%, în primele nouă luni, la 70,291 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 3,4%, la 90,68 miliarde euro, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), conform cărora deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost mai mic cu 18,4 % decât cel înregistrat în perioada similară din 2022.

”În luna septembrie 2023, exporturile FOB au însumat 8,125 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 10,276 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,151 miliarde euro. Faţă de luna septembrie 2022, exporturile din luna septembrie 2023 au scăzut cu 5,3%, iar importurile au scăzut cu 11,1%. În perioada 1.I-30.IX 2023, exporturile FOB au însumat 70,291 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 90,680 miliarde euro. În perioada 1.I-30.IX 2023, exporturile au crescut cu 2,1%, iar importurile au scăzut cu 3,4%, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2022”, arată datele INS, potrivit News.ro.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada ianuarie-septembrie 2023 a fost de 20,388 miliarde euro, mai mic cu 4,6 miliarde euro (-18,4%) decât cel înregistrat în perioada similară din 2022.

În primele nouă luni din acest an, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (44,5% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,3% la export şi 29% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 51,004 miliarde euro la expedieri şi de 66,516 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,6% din total exporturi şi 73,4% din total importuri.

Inima artificială care poate "bate" 100 de ani, dezvoltată de studenții din Iași, a adus României marele premiu la o competiție în SUA

Performanță istorică pentru România în SUA. Mai mulți studenți de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași au câștigat Marele Premiu pentru cea mai longevivă inimă artificială din lume.  Românii s-au duelat cu alte 7 echipe din lume la HeartHackathon, un concurs de profil organizat în Texas. Invenția studenților din Iași este o inimă artificială din titan, care poate rezista 100 de ani și care funcționează cu baterii. "Am reușit să inspirăm comunitatea științifică și să înspăimântăm companiile cu inima noastră artificială, realizată într-o țară despre care cei mai mulți nu știu nimic", a transmis, pe rețelele sociale, dr. Alexandru Pleșoianu, coordonatorul proiectului.

Competiția HeartHackathon 2023 a avut loc la finalul lunii octombrie în Dallas, Texas. Cu proiectul dezvoltat la Iași, echipa României a reușit să obțină prin Marele Premiu pentru cea mai longevivă inimă artificială din lume. 

Spre deosebire de inimile artificiale actuale, care preiau oxigen prin două tuburi scoase în afara corpului, ceea ce înseamnă risc permanent de infecție, conceptul studenților români propune un sistem de alimentare de la distanță, cu baterii. 

"Am reușit să inspirăm comunitatea științifică și să înspăimântăm companiile cu inima noastră artificială, realizată într-o țară despre care cei mai mulți nu știu nimic. Nu au putut înțelege cum a putut apărea, ca din senin, un nou concept mai avansat decât produsele unor companii ce au investit multe milioane de dolari pe parcursul a zeci de ani de cercetare și dezvoltare. Am fost foarte fericit să discut și să fiu apreciat de eroii mei din ultimii 10 ani", a scris pe rețelele sociale dr. Alexandru Pleșoianu, coordonatorul proiectului.

Inima artificială dezvoltată la Iași este din titan, poate rezista în organism și 100 de ani și poate fi implantată inclusiv copiilor.

"Nu a fost ușor să obținem recunoașterea. Unii ar fi vrut să ne facă pierduți, să nu se știe că niște români au dezvoltat cea mai avansată inimă artificială din lume. Când e greu, când nedreptatea încearcă să strivească adevărul, atunci se remarcă marile caractere. Am văzut atunci miei inocenți transformându-se în lei de neoprit. Au luat cu asalt întreaga conferință, prezentând tuturor experților rezultatele muncii noastre. Nu mai erau sfioși și politicoși. Pledau cu mândrie nu pentru ei, ci pentru cei de acasă, pentru România. Când unii au încercat să-i marginalizeze, ei nu s-au rușinat de originea lor, ci au găsit dragostea autentică pentru neamul lor de dincoace și dincolo de Prut și puterea de a câștiga respectul tuturor", a completat dr. Alexandru Pleșoianu, coordonatorul proiectului.

Românii trăiesc mai puțin decât alți europeni. Bucureștiul și Oltenia sunt regiunile cu cea mai mare speranță de viață

Românii trăiesc mai puțin decât alți europeni. Suntem la coada clasamentului european în ceea ce privește speranța de viață, conform celei mai recente statistici Eurostat. Doar bulgarii și sârbii trăiesc mai puțin ca noi. Femeile sunt mai longevive. Trăiesc, în medie, cu șapte ani mai mult decât bărbații români. Capitala și Oltenia sunt regiunile cu cea mai mare speranță de viață.

Speranța de viață în România este, în medie, de 69 de ani la bărbați și 76 de ani la femei, potrivit celui mai recent raport Eurostat.

Această tendință este în toată Europa, și anume femeile trăiesc mai mult decât bărbații.

Cea mai scăzută speranță de viață la bărbați este în zona de nord-est, 68,2 ani, iar la femei, în vestul țării, 75,9 ani.

Locuitorii din București - Ilfov au cea mai lungă speranță de viață, 70 de ani la bărbați și 77 de ani la femei, însă românii trăiesc cu șapte ani mai puțin decât media europenilor.