UPDATE: Propunerile MJ de modificare a legislației ONG-urilor au trecut de Senat: proceduri simplificate, comunicare electronică și armonizare cu Codul civil

Proiectul de lege care modifică OG 26/2000, cadrul legal al asociațiilor și fundațiilor, inițiat de Ministerul Justiției a fost adoptat de Senat, urmând să parcurgă procedurile de adoptare a Camerei Deputaților, care are rol decizional. Demersul se dorește a fi o intervenție asupra unui act normativ destul de vechi, care a atras o serie de nemulțumiri din partea societății civile.

Propunerea actualizează modul în care funcționează asociațiile și fundațiile, modifică și simplifică diverse proceduri, începând cu înființarea și terminând cu lichidarea unei asociații sau fundații.

Practica a arătat, explică inițiatorii, că actul normativ actual instituie o procedură greoaie şi cronofagă, atât pentru înscrierea asociațiilor și fundațiilor în Registrul asociațiilor, cât şi pentru modificarea statutului lor. Acesta nu impune o evidență clară a informațiilor referitoare la asociații şi fundații, iar înțelegerea şi aplicarea reglementărilor privind recunoașterea statutului de utilitate publică este foarte dificilă. Pe de altă parte, entităților nonguvernamentale care au acest statut nu li se dă posibilitatea de a solicita retragerea sa.

De asemenea, mai explică MJ, Ordonanța 26/2000 nu reglementează posibilitatea înființării de sucursale de către fundații. Un alt inconvenient serios al normei aflate în vigoare în prezent este acela că parcurgerea procedurii de lichidare durează foarte mult.

Propunerea legislativă a MJ modifică, completează  sau introduce elemente care să corecteze neajunsurile menționate. Aceasta urmărește armonizarea legislației în vigoare în aceasta materie, pentru că modificările legislative succesive aduse vechii norme au generat în timp o serie de inadvertențe, care au determinat îngreunarea aplicării practice a legii.

Proceduri simplificate, comunicare electronică, termene reduse

În ceea ce privește înființarea și funcționarea fundațiilor și asociațiilor, propunerea MJ pune accent pe păstrarea procedurilor necontencioase,mizând pe simplitatea și rapiditatea acestora. În plus, ministerul își propune să prioritizeze mijloacele de comunicare electronice, iar rolul judecătorului este restrâns exclusiv la aspecte care privesc controlul jurisdicțional.

Proiectul de lege renunță la obligativitatea depunerii unor traduceri legalizate ale denumirilor asociațiilor într-o altă limbă decât româna. 

Este instituit un termen maxim de 45 de zile de la înregistrarea fomularului de cerere de înscriere a asociațiației pentru remedierea anumitor neregularități. Odată cu împlinirea acestui termen, judecătorul poate înscrie fundația în Registrul asociațiilor fără ca prezența reprezentantului acesteia să mai fie obligatorie.

De altfel, o procedură similară este propusă și în ceea ce privește modificările statutului, sediului, componenței organelor de conducere, administrare și control.

În timp ce forma actuală a reglementării permite exclusiv asociațiilor să înființeze sucursale, modificarea MJ ar urma să permită și fundațiilor să facă același lucru.

Funcționarea asociațiilor, armonizată cu legislația curentă

În ceea ce privește organizarea și funcționarea fundațiilor, una dintre direcțiile urmărite de modificările aduse de noul proiect legislativ este aceea a sincronizării legislației care reglementează aceste entități cu prevederile noului Cod Civil. Faptul că Ordonanța 26/2000 este anterioară cu zece ani Codului Civil (aflat în vigoare din 2010) lasă loc unei serii de interpretări divergente și crează deseori confuzie.

Inițiativa MJ propune clarificări și în ceea ce privește puterea de reprezentare, modul actual de reglementare punând deseori organizațiile nonguvernamentale în dificultate. Proiectul prevede că actele de dispoziție asupra bunurilor asociației pot fi încheiate în temeiul puterilor conferite reprezentanților legali ai acesteia, după caz, prin lege, statut sau hotărârile adunării generale, nefiind necesară o procură specială şi în formă autentică, ca în prezent. 

Actuala lege este lacunară și în ceea ce privește natura juridică a mandatului împuternicitului cu puteri executive. În expunerea de motive care prefațează această nouă propunere se arată că multe organizații au o persoană împuternicită cu rol executiv, fără ca aceasta să fie înscrisă în Registrul asociațiilor și fundațiilor. Acest fapt determină inconveniente serioase în relația de reprezentare a organizației. Proiectul permite consiliului director al organizației să împuternicească una sau mai multe persoane cu funcții executive, urmând ca numirea să fie comunicată instanței competente în vederea înscrierii in Registru.

Un alt aspect modificat este acela al eliminării numirii unui cenzor sau al unei comisii de cenzori (obligatorie în formula actuală, atunci când numărul asociaților este mai mare de 15, respectiv 100). Totuși, înființarea unei comisii de cenzori este propusă pentru asociațiile cu un activ patrimonial de peste 16.000.000 lei (măsură împrumutată din materia dreptului societar).

Inițiativa MJ permite includerea veniturilor care provin din finanțări nerambursabile în cadrul surselor de venit ale asociațiilor și fundațiilor, motivarea fiind aceea că majoritatea organizațiilor au venituri din aceste surse şi că ele reprezintă adesea o proporție semnificativă din veniturile totale ale organizațiilor, în general mult superioare altor categorii de venituri.

Obținerea statutului de utilitate publică

Cea mai radicală modificare pe care o aducea acest proiect de lege în forma sa inițială, scoaterea din sfera de decizie discreționară a Guvernului a dreptului de acordare a statutului de utilitate publică, a fost scoasă din ultima variantă supusă dezbaterii publice, această ultimă formă ajungând și la Senat.

Mai mult, dacă pană acum entitatea care avea statut de utilitate publică nu putea cere retragerea acestuia, noua lege va permite acest lucru.

Dizolvarea şi lichidarea, termene reduse

În materia lichidării, proiectul de lege propune reducerea termenului de la 6 la 3 luni și propune instituirea unor termene pentru definitivarea lichidării, cu posibilitatea prelungirii acestora, de maximum trei ori, pentru încă un an, doar pentru motive justificate, determinate de complexitatea procedurilor de lichidare.

O altă propunere este aceea ca noua lege să prevadă o dispoziție prin care să se dispună radierea asociației sau fundației din Registrul asociaților și fundațiilor, la cererea oricărei persoane interesate, dacă termenul legal de lichidare a fost depășit.

Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de lege trebuie adoptat de Camera Deputaților, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial.