În ipoteza în care detașează sau trimit în delegație angajați în străinătate sau au situații de telesalariați care nu se mai află pe teritoriul României, indiferent că au fost de acord cu această mutare sau află întâmplător de ea, angajatori au, din perspectiva securității și sănătății în muncă (SSM), obligația de a declara orice eveniment de muncă și de a-l cerceta. După cum a subliniat Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult, nu amenzile pe care le poate aplica Inspecția Muncii în cazul accidentelor de muncă sunt cele grave, ci consecințele care pot deriva dintr-un accident de muncă necercetat. Citește articolul
În categoria accidentelor de muncă, așa cum sunt definite de Legea SSM, intră și unele evenimente care nu se produc ca urmare a prestării efective de activitate: cum ar fi deplasarea înspre ieșirea din unitate, accidente petrecute în timpul pauzelor de masă sau când lucrătorii se află la baie. Și în aceste situații, angajatorii trebuie să cerceteze accidentele și să le comunice mai departe, în funcție de efectele lor, inspectorilor teritoriali de muncă, asigurătorului sau chiar poliției. Citește articolul
În ultimele trei luni din acest an, personalul de control al inspectoratelor teritoriale de muncă (ITM) are în plan mai multe tipuri de verificări la angajatori, acestea fiind împărțite între domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) și între domeniul relațiilor de muncă. Citește articolul
Stresul profesional nu are momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă. Nici burnout-ul (epuizarea prin muncă) nu și-a făcut încă loc în reglementările de la noi, deși a fost inclus pe lista bolilor la nivel mondial încă din 2019. Anul acesta, Inspecția Muncii își propune însă aducerea unui proiect normativ care să reglementeze stresul profesional. Citește articolul
Doar pentru că angajații lucrează numai de acasă nu înseamnă că nu se mai pune problema unui accident de muncă. Și, chiar dacă, la finalul cercetării, se constată că nu era vina angajatorului pentru incidentul produs, acesta tot e obligat să comunice evenimentul, să-l înregistreze și să îl cerceteze. Citește articolul
Pe perioadele de timp cu temperaturi extreme există o serie de obligații pe care angajatorii trebuie să le întreprindă pentru a-și proteja lucrătorii, iar Inspecția Muncii va începe verificările pentru a descoperi dacă sunt respectate aceste obligații, mai ales că sezonul canicular e abia la început. Citește articolul
În cazul telesalariaților, obligațiile de sănătate și securitate în muncă (SSM) „virează” într-o direcție ceva mai specifică și multiplică procesul de evaluare a riscurilor pentru fiecare telesalariat în parte. Dacă angajatului i se lasă și posibilitatea de a lucra chiar de oriunde, atunci chestiunea devine cu atât mai complicată din perspectiva SSM. Citește articolul
Utilizarea propriilor echipamente de lucru de către salariat este permisă de Legea telemuncii, iar discuția legată de aceste echipamente comportă cel puțin două fațete: cea privind obligațiile de sănătate și securitate în muncă ce revin angajatorului și cea privind îndeplinirea sarcinilor de către telesalariat. Dacă se convine ca echipamentele sau o parte dintre ele să fie dintre cele proprii, ale telesalariatului, acordul scris e necesar. Citește articolul
Poate că acum se mai vorbește destul de puțin, în România, de infectarea cu COVID-19, cu atât mai puțin despre efectele pe termen mediu și lung cu care au rămas unii dintre pacienți, mulți lucrători activi, în urma infecției cu coronavirus. Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) ridică însă un semnal important asupra lucrătorilor cu „Covid pe termen lung”, ale căror capacități de muncă au fost sau sunt încă afectate de infectarea cu COVID-19, la luni după. Firmele ar trebui să includă în discuțiile privind sănătatea salariaților și simptomele ulterioare ale infectării, care de cele mai multe ori includ oboseală cronică și capacitate redusă de concentrare. Citește articolul
Provocările joburilor „de mâine”, ale locurilor de muncă ale viitorului, sunt considerate a reveni în mare parte companiilor de rezolvat, statul fiind dator să asigure un cadru legislativ potrivit. Protecția lucrătorilor va însemna asigurarea unui minim necesar mult diferit de cel actual și direcționarea atenției către alte riscuri profesionale. Dar pentru a putea să îndrăznim să ne uităm înspre viitor, ar trebui să fim la „un minim decent” în prezent. Pentru rapiditatea cu care evoluează piața muncii, România nu pare pregătită nici măcar la nivel legislativ. Citește articolul