ACCES PREMIUM

Angajatorii au obligații de cercetare și evidență și în privința accidentelor de muncă ușoare, chiar dacă incapacitatea de muncă provocată a fost de mai puțin de o zi

Angajatorii nu trebuie să neglijeze obligațiile de SSM (sănătate și securitate în muncă) nici în privința accidentelor ușoare suferite de angajați, pe care trebuie să le țină într-o evidență separată și pentru care trebuie să facă dosarul de cercetare. Adică inclusiv pentru accidente urmate de o scurtă perioadă de incapacitate de muncă, chiar mai puțin de o zi. Altfel, se pot aplica amenzi de câteva mii de lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât de multe documente de SSM putem semna și arhiva electronic la acest moment?

Legea prevede „negru pe alb” că semnarea fișelor de instruire în sfera sănătății și securității în muncă (SSM) se poate face electronic. Deși fișele sunt o parte semnificativă a documentației de SSM pe care angajatorul trebuie să o aibă, nu se poate vorbi decât de o mică digitalizare în zona de SSM care să fie permisă de legislație la acest moment. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviurile avocatnet.ro

Ochelari pentru angajați: Specialistul SSM explică obligațiile principale ale angajatorilor și de ce suportarea costurilor se face doar în anumite situații

Dacă angajatorul trebuie sau nu să suporte costul ochelarilor pentru angajații săi și care e încadrarea fiscală corectă a cheltuielilor sunt întrebările cele mai frecvent puse legat de subiectul decontării ochelarilor la locul de muncă. Discuțiile trebuie să pornească însă nu de la aspectele fiscale, ci de la esența problemei - vorbim, de fapt, de obligațiile de sănătate și securitate în muncă (SSM) ce le revin angajatorilor care au lucrători cu activitate preponderent în fața ecranelor. Așa că am stat de vorbă cu un specialist SSM despre obligația numărul 1 pentru angajatori - evaluarea riscurilor - și despre obligațiile subsecvente care îi pot duce pe angajatori în ipostaza de a suporta costul ochelarilor pentru angajații lor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Utilitatea unei politici interne privind suportarea costurilor cu ochelarii pentru angajați

Pentru a evita problemele cu inspectorii fiscali, adică reîncadrarea cheltuielilor cu ochelarii pentru angajați, dar și din rațiuni ce țin de optimizarea bugetului, este ideal pentru angajator să-și stabilească o politică internă care să răspundă la câteva întrebări: în ce limite să se încadreze costurile cu ramele, periodicitatea suportării costurilor ș.a.m.d.. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum știm dacă trebuie sau nu să suportăm costul ochelarilor pentru angajați

Angajatorul are obligații de prevenție și trebuie să identifice riscurile ce țin de sănătatea și securitatea în muncă și să ia măsuri corespunzătoare pentru a reduce aceste riscuri. Acesta este contextul în care putem discuta de obligația eventuală de a suporta costul ochelarilor pentru angajați. În primul rând, trebuie să existe examinări regulate, unde să se constate eventualele probleme de vedere, iar dacă medicii oftalmologi recomandă angajaților, la controale, portul ochelarilor, atunci știm sigur că angajatorul are obligația să suporte toate aceste costuri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Obligația angajatorilor de a suporta prețul ochelarilor pentru cei care lucrează în fața ecranului - ce tratament fiscal trebuie aplicat

Obligația angajatorilor de a suporta prețul ochelarilor ce servesc la prevenirea sau corecția problemelor oftalmologice în cazul celor ce lucrează preponderent în fața ecranelor se traduce printr-o cheltuială pe care angajatorii o pot deduce din impozit și care este neimpozabilă în sensul impozitului pe salarii. Dacă până acum existau reticențe în cazul temeiului de justificare a acestor cheltuieli, acum nu ar mai trebui să existe. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Analiză În 2022, munca la negru a înregistrat în București valori alarmante. Partea bună: niciun deces la locul de muncă sau în legătură cu serviciul nu a fost înregistrat

Deși vorbim de capitala țării și de o concentrare uriașă de forță de muncă, datele inspectorilor arată în București o situație deloc îmbucurătoare a muncii nedeclarate - o medie de 5,5 persoane în fiecare zi lucrătoare au fost identificate prestând muncă nedeclarată. Asta în contextul în care vorbim de angajați controlați în mod efectiv de inspectori, ceea ce înseamnă că, în realitate, fenomenul are o amploare mult mai mare.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Șase lucruri pe care trebuie să le știi despre teambuilding-uri din perspectiva fiscală și de muncă

Dacă pentru angajați, teambuilding înseamnă, în general, o experiență plăcută, pentru departamentele ce se ocupă de contabilitate și de resurse umane teambuilding înseamnă un pic de bătaie de cap. Când și cum se pot deduce unele cheltuieli? Le impunem sau nu le impunem anajaților să vină? Avem nevoie de un întreg cadru de „reglementare internă” a acestor evenimente sau plecăm doar într-un soi de mini-concediu pe banii angajatorului? Câte documente trebuie să facem dacă un angajat are un accident și cum putem face să scăpăm de responsabilitate în anumite situații? Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Recomandarea CE legată de includerea COVID-19 în lista europeană a bolilor profesionale, oficializată. Totuși, statele UE nu au obligația să o recunoască

În luna mai a acestui an, Comitetul Consultativ de sănătate și securitate în muncă al Uniunii Europene (UE) recomanda ca lista europeană a bolilor profesionale să fie completată pentru a include și COVID-19 pentru sectorul sanitar și cel al asistenței medicale la domiciliu. Recent, această recomandare a fost oficializată prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE (JOUE), însă nu implică pentru statele membre o obligație privind includerea COVID-19 în listele naționale a bolilor profesionale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Delegarea vs. detașarea salariaților în străinătate: În sarcina cui cade răspunderea legală în cazul unui accident de muncă?

Când trimite un salariat să lucreze în străinătate, angajatorul trebuie să stabilească clar dacă este vorba de delegarea sau detașarea angajatului. De ce? Pentru că în cazul detașării, angajatorul are posibilitatea, și îi este recomandat, să încheie cu entitatea la care își trimite salariatul un acord prin transferul responsabilităților privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). O implicație directă a acestui acord este că, în cazul unui accident de muncă, răspunderea judiciară nu "pică" pe administratorul firmei din România. Citește articolul